Eficiența folosirii metodelor activ – participative

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Am constatat de-a lungul timpului că există diferențe între modul în care elevii noștri asimilează informația, interesul cu care se implică în ore, participarea la ore și  felul în care ne manifestam noi, ca elevi. Elevii din prezent sunt mult mai dinamici și mai nerăbdători, dornici și încântați de noutățile inserate, cu măiestrie, de cadrele didactice, în orele susținute.

Este important ca pregătirea lor să se realizeze pentru o viaţă activă şi creativă. De aceea, educaţia lor trebuie să se bazeze pe metode activ – participative, necesare pentru formarea unei atitudini active, bazată pe dorinţa de a observa şi explica, de a construi, explora,  experimenta,  construi și crea, alternate, desigur cu metodele tradiționale.                                  

Metodele activ – participative folosite constant de cadrele didactice ale Școlii Primare Kinderstar stimulează participarea conştientă şi activă, îndeamnă elevii să caute, să cerceteze și să prelucreze cunoştinţele. Acestea mijlocesc colaborarea dintre elevi, încurajează schimbul de idei şi informaţii și stimulează dezvoltarea proceselor psihice, antrenând gândirea, imaginaţia, memoria şi voinţa elevilor. Lasă impresia elevilor că se joacă, lucru adevărat, dar este un joc cu efect de asimilare sau consolidare de cunoștințe. Atmosfera din timpul lecției este una destinsă, antrenantă, facilitând dezvoltarea încrederii în sine și a stimei de sine.

Elevii Școlii Primare Kinderstar colaborează, schimbă idei, oferă soluții, se simt ascultați, valorizați și apreciați.

 Valoarea profesională a unui cadru didactic este determinată de stilul didactic, de modul de abordare a sarcinilor de învăţare, de felul în care percepe şi realizează situaţiile de învăţare, de arta de a comunica şi relaţiona cu elevii.

Inserarea  Cubului, Exploziei stelare, Pălăriilor gânditoare, a Jurnalului cu dublă intrare, a Diagramei Venn  în lecție destinde atmosfera, antrenează elevii, stimulându-le gândirea, imaginația și creativitatea.  Sunt încântați când captarea atenției sau chiar desfășurarea lecției se realizează altfel. Monotonia este înlocuită de dorința de a participa la joc, de a-și aduce contribuția la rezultatele echipei, de a fi valorizați, recompensați, apreciați.

În cadrul orelor de Limba și literatura română, la clasa a IV-a, am folosit frecvent Metoda Pălăriilor gânditoare pentru consolidarea cunoștințelor însușite din textele literar narative. Spre exemplu, în ora de consolidare a  textului ,,Pinocchio în Țara Jucăriilor” adaptare după Carlo Collodi.

Sunt prezentate cele 6 pălării de culori diferite, pe baza lor formându-se grupurile. Se citește textul, în lanț. Se anunță tema și se constituie grupurile – elevii sunt împărţiţi  în 6 echipe. Sub fiecare pălărie mai mulți elevi vor prezenta soluții, răspunsuri, se vor consulta, intervenind pe rând sau fiind reprezentați de un lider.  Pălăria albă este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului – informează; pălăria roşie îşi exprimă sentimentele faţă de personajele întâlnite – spune ce simtepălăria neagră prezintă aspectele negative ale întâmplărilor –identifică greşelile; pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, creează finalul; pălăria verde prezintă  soluţii  alternative – generează  idei noi; pălăria albastră este liderul, conduce activitatea, controlează discuţiile – clarifică. Cu ajutorul pălăriei albastre se realizează o sinteză a  concluziilor tuturor celorlalte pălării.

Metoda cubului poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri. Etapele acestei metode corespund celor 6 feţe ale unui cub. Descrie! – explică/defineşte un concept, Compară! – stabileşte asemănări şi deosebiri, Asociază! – la ce te determină să te gândeşti?, Aplică! – ce aplicabilitate poate avea?, Analizează! – analizează conceptul, Argumentează pro sau contra! – este bine/rău? Fiecare cerinţă de pe fețele cubului presupune sarcini de lucru.

 Am folosit această metodă în cadrul lecțiilor de limba și literatura română, matematică, dar și istorie și geografie. Am ținut cont în stabilirea rolului fiecărui membru de relaţionarea cu ceilalţi membri și de modul în care se implică în luarea deciziilor. Spre exemplu, la ora de geografie, în cadrul lecției ,,Lacurile și Marea Neagră”, elevii au rezolvat cerințele Cubului cu entuziasm, colaborând constant. Aceste cerințe au fost: 1.Descrie lacurile/mările, 2.Compară mările cu lacurile, 3.Spune însușiri pentru cuvintele ,,lac, mare”, 4.Analizează de unde provine apa lacurilor? 5.Alcătuiește un scurt text în care să folosești cuvintele: zăpadă, ape, precipitații, a admira, peisaje, 6. Realizează un desen cu tema ,,Poluarea apelor” în care să evidențiezi  efectele negative ale poluării.

Această metodă transformă elevul din obiect în subiect al învăţării, asigură elevului condiţii optime de a se evidenția individual şi în echipă, dezvoltă gândirea critică, motivația pentru învățare și facilitează  evaluarea propriei activități.

Folosirea constantă a metodelor de predare-învăţare-evaluare pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor conduce la formarea  unei motivaţii intriseci, creează un climat afectiv-pozitiv, derminând evoluția elevilor și obținerea unor rezultate mai bune.

Prof. înv. primar Anton Elena

Școala Primară Kinderstar

 

 

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *