Dezvoltarea creativității

Eficienţa pedagogică depinde de metodele alese de cadrul didactic în vederea desfăşurării procesului instructiv-educativ. Metodele de învăţământ înseamnă atât intervenţia profesorului asupra elevului în vederea formării acestuia, cât şi efortul elevului de a se integra procesului respectiv. Acelaşi principiu se poate aplica şi în cazul părintelui care se ocupă de formarea copilului mic, încă neintegrat în colectivitate.

dezvoltarea-creativitatiiMetodele de predare şi formare au caracter polifuncţional. Funcţiile acestora de bază sunt: cea de organizare şi dirijare a cunoaşterii, cea operaţională, cea formativ-educativă, modelatoare şi cea motivaţională.

Cadrul didactic trebuie să-şi cunoască foarte bine elevii pentru a şti ce metode se potrivesc pentru a se ajunge la dobândirea anumitor abilităţi şi aptitudini. Tehnicile prin care se stimulează creativitate la nivel preşcolar şi şcolar sunt foarte multe şi se pot combina într-un mod folositor cu metodele tradiţionale. Printre acestea se pot enumera: metoda bulgărelui de zăpadă, brainstorming-ul, explozia stelară, reţeaua de discuţii, problematizarea, jocul, exerciţiul, învăţarea prin descoperire.

Dezvoltarea creativităţii are loc în momentul în care copilului i se dă şansa de a experimenta, de a pune întrebări şi de a găsi răspunsuri.

Dezvoltarea creativităţii trebuie vizată de la cele mai fragede vârste, atât părinţii cât şi educatorii şi învăţătorii având datoria de a descoperii cele mai bune tehnici de stimulare a acestei abilităţi.

Imediat ce încep să meargă, copiii intră în contact cu mediul înconjurător şi devin tot mai interesaţi de ceea ce-i înconjoară. Dorinţa lor de atinge şi vedea tot, izvorăşte din nevoia de cunoaştere. Este primul pas spre dezvoltare. Văd, simt, cunosc şi, odată cu trecerea timpului, interesul lor pentru ceea ce-i înconjoară devine tot mai intens. Este momentul când părinţii trebuie să se înarmeze cu răbdare şi să descopere metode benefice, pentru a se ocupa de copilul lor astfel încât să i se poată dezvolta cât mai multe abilităţi şi aptitudini.

Jucăriile şi jocurile actuale pot fi folosite cu succes în cadrul acestor activităţi, noile norme europene impunând materiale nontoxice.

La capitolul jocuri, cele mai indicate în vederea stimulării creativităţii sunt jocurile tip puzzle şi lego. Iniţial formate din două-trei piese, ulterior din mai multe, pe măsura vârstei copilului, acestea dau posibilitatea celui mic de a face o serie de combinaţii şi montaje ce-i vor dezvolta imaginaţia şi creativitatea.

Modelarea plastilinei, este şi aceasta o metodă bună de a-l stimula pe cel mic să creeze, să transpună realitatea într-o formă creată de el. Poate va face un căţeluş roz, însă trebuie lăsat, deoarece acesta este modul în care el percepe la momentul respectiv această noţiune. Fie că lucrează liber, după propria dorinţă, fie că lucrează după şabloane, aceasta este o cale distractivă şi veselă de a i se activa creativitatea.

Cărţile de colorat sunt printre primele materiale folosite pentru dezvoltarea creativităţii. Permiteţi-i copilului să coloreze aşa cum vrea el, să dea tonurile preferate de el, iar dacă dumneavoastră nu înţelegeţi nimic din ce a încercat să coloreze, asta nu înseamnă că el nu a avut o logică.

La capitolul culori, celui mic trebuie să i se dea posibilitatea de a combina şi mixa tonuri, de a descoperi singur ce reiese din amestecul a două culori.

Joaca în aer liber oferă o serie foarte mare de posibilităţi în vederea dezvoltării creativităţii. Experimentele cu frunze, ghinde şi flori, pot constitui şi acestea o cale de descoperire creativă. Învăţaţi-vă copilul să creeze mici tablouri lipind frunze uscate pe un cartonaş. Nu-i daţi sugestii decât în ceea ce priveşte datele tehnice, cum să lipescă sau cum să aplice frunzele, însă modul de combinare al acestora va rămâne doar la latitudinea lui. Procuraţi-i ghinde şi conuri şi încurajaţi-l să monteze mici omuleţi, având grijă doar să nu se rănească atunci când le manevrează.

Sărbătorile sunt un bun prilej de descoperire a ideilor creative. De Crăciun, puteţi apela la copii pentru a vă ajuta să confecţionaţi ornamente pentru brad, folosind nuci, ghinde, conuri, fundiţe, accesorii autoadezive. De Paşte cei mici pot desena ouăle, folosindu-se astfel de creativitate şi originalitate.

Creativitate poate fi dezvoltată şi în materie de vestimentaţie. Nu vă opuneţi modului în care copilul vrea să se îmbrace. Tot creativitate este şi atunci când cel mic vrea un anumit tricou sau o anumită fustiţă. Aşa percepe el ţinuta respectivă, în combinaţia aleasă de el.

Jocul cu mărgele dă copilului posibilitatea de a înşira brăţări şi coliere după cum îi dictează propriile idei. Exersând, îşi va dezvolta dexteritatea şi creativitatea.

Creativitate poate fi dezvoltată şi în bucătărie lăsaţi micuţul să vă ajute la ornarea fursecurilor, învăţaţi-l să monteze omuleţi în senvişuri, să descopere el însuşi alte metode de înveselire a mâncărurilor.

Pentru ca micuţii să-şi poată dezvolta creativitatea, trebuie lăsaţi să experimenteze, să combine, să descopere. Părintele trebuie să fie permisiv, să nu încorseteze copilul în reguli legate de ordine excesivă. Faptul că el se murdăreşte şi face dezordine, este infim pe lângă marele plus care se adaugă formării copilului prin descoperirea şi dezvoltarea creativităţii.

În mediul şcolar şi preşcolar jocul este o acţiune încărcată de sensuri şi se desfăşoară după reguli acceptate de bunăvoie în afara sferei necesităţii materiale, însoţită de destindere şi veselie. Astfel jocul poate deveni o metodă educativă, didactică, stimulând creativitatea.

Tehnica jocului în cadrul educaţiei stimulează procesul de învăţare şi creativitatea. Jocurile sunt de mai mute feluri: jocuri de dezvoltare a vorbirii, de asociere de idei, de orientare, se sensibilizare, de fantezie, de memorie, jocuri cu materiale sau fără, orale, cu întrebări, cu ghicitori, de cuvinte încrucişate, de simulare, de rol, de decizie şi de creaţie.

Jocul de creaţie are rolul de a stimula capacitatea de exprimare corectă, de argumentare a propriilor opinii, de socializare şi, mai cu seamă, stimulează creativitatea indiferent de vârstă. Se pot propune jocuri prin care fiecare formulează o temă pentru un coleg, în care îşi imaginează scurte dialoguri şi scene sau se propun titluri pe baza cărora ei creează singuri o poveste. Tot în cadrul aceste metode se pot propune jocuri de simulare, prin care se solicită participanţilor să găsească soluţii unor situaţii delicate în care sunt puşi. Acest tip de joc stimulează creativitatea prin faptul că participanţii devin actori şi eu nevoie de multă imagineţie şi spontaneitate pentu a-şi putea interpreta rolul.

Pentru şcolari se poate aplica metoda brainstorming-ului cu mare succes. Asaltul de idei care rezultă prin această tactică, se poate realiza prin creativitate. Se enunţă o problemă, după care se solicită elevilor emiterea de soluţii imediate. Nu contează calitatea ideii ci cantitatea de soluţii. Se acceptă orice fel de soluţie, chiar şi bizară, condiţie ce le dă participanţilor curaj şi îndrăzneală în a scormoni printre idei în găsirea oricărei soluţii, fără a le fi teamă că cineva va râde de ei.

Creativitatea se dezvoltă în mediul şcolar şi prin intermediul temelor propuse de profesor în vederea stimulării şi la nivel lexical. Conceperea unor compuneri sau analize literare, bazate strict pe propriile idei, duc la dezvoltarea creativităţii. Se poate solicita elevilor scrierea unor versuri proprii sau conceperea de planuri pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber. Expunerea unor date legate de contextul istoric şi biografic în care au fost concepute anumite opere literare, trezirea interesului faţă de aceste aspecte, poate cultiva creativitatea şi dezvolta personalitatea şi gustul fiecăruia pentru citit. Pin dobândirea abilităţii de lectură, se asigură noilor generaţii cea mai mare sursă de dezvoltare a creativităţii. A citi înseamnă a şti. Cu cât vor citi mai mult, cu atât şansele lor de dezvoltare intelectuală, spirituală, morală, etică şi psihologică sunt mai mari.

Prin dobândirea creativităţii la nivelul lecturii, prin posibilitatea de a parcurge texte înţelegându-le şi vizualizându-le, viitorii adulţi îşi asigură calea spre cunoaştere şi se deschid în faţa a tot ceea ce a fost şi va fi. Prin creativitatea dobândită prin lectură, elevii îşi asigură bagajul cu care pot merge mai departe, fiind siguri că vor afla soluţii oricărei probleme cu care se vor confrunta. Creativitatea se poate dezvolta şi în spaţiul extraşcolar prin vizionarea de spectacole şi filme. Aceasta este o cale prin care elevul poate regăsi în personajele din piese asemănări sau deosebiri, sau poate descoperi soluţii unor probleme asemănătoare celor cu care se confruntă chiar el în viaţa de zi cu zi. Astfel poate avea idei noi şi creative.

Dezvoltarea creativităţii va avea loc atâta timp cât copilului, indiferent de vârsta la care se află, i se vor respecta dorinţele, înclinaţiile, talentele sau lipsurile. Tratarea copilului cu respect şi înţelegere, comunicarea permanentă cu acesta şi aprecierea şi sprijinirea acestuia în tot ceea ce întreprinde, duc la dezvoltarea multor abilităţi, printre care şi creativitatea.

sursă foto: www.huffingtonpost.com